Formula Excel: Evidențiați valori care nu sunt între X și Y -

Cuprins

Formula generică

=OR(A1upper)

rezumat

Dacă doriți să utilizați formatarea condițională pentru a evidenția celulele care NU se află între două valori (o limită inferioară și superioară), puteți utiliza o formulă simplă care returnează TRUE atunci când o valoare îndeplinește acea condiție. De exemplu, dacă aveți numere în intervalul B4: G11 și doriți să evidențiați celulele cu o valoare numerică nu cuprinsă între 20 și 110, selectați B4: G11 și creați o regulă de formatare condițională care utilizează această formulă:

=OR(B4upper)

Este important ca formula să fie introdusă în raport cu „celula activă” din selecție, care se presupune că este B4 în acest caz.

De asemenea, rețineți că, deoarece utilizăm mai puțin de (<) și mai mare de (<), limita inferioară și superioară nu vor fi incluse.

Explicaţie

Când utilizați o formulă pentru a aplica formatarea condiționată, formula este evaluată pentru fiecare celulă din interval, în raport cu celula activă din selecție în momentul creării regulii. Deci, în acest caz, dacă aplicați regula pentru B4: G11, cu B4 ca celulă activă, regula este evaluată pentru fiecare dintre cele 40 de celule din B4: G11 deoarece B4 este introdus ca o adresă relativ relativă. Deoarece folosim SAU cu două condiții, formula returnează TRUE atunci când oricare dintre condiții returnează TRUE, declanșând formatarea condițională.

Utilizarea altor celule ca intrări

Nu trebuie să codificați numerele în regulă și, dacă numerele se vor schimba, este mai bine dacă nu.

Pentru a face o regulă de formatare condițională mai interactivă, interactivă, utilizați alte celule precum variabile în formulă. De exemplu, dacă doriți să utilizați celula E2 pentru limita inferioară și celula G2 pentru limita superioară, puteți utiliza această formulă:

=AND(B4$G$2)

Apoi puteți schimba valorile din celulele E2 și G2 cu orice doriți, iar regula de formatare condiționată va răspunde instantaneu. Trebuie să utilizați o adresă absolută pentru E2 și G2 pentru a preveni schimbarea acestor adrese.

Cu intervale numite

O modalitate mai bună de a bloca aceste referințe este de a utiliza intervale denumite, deoarece intervalele denumite sunt automat absolute. Dacă denumiți celula E2 „inferioară” și celula G2 „superioară”, atunci puteți scrie formula de formatare condiționată astfel:

=AND(B4upper)

Intervalele denumite vă permit să utilizați o sintaxă mai curată și mai intuitivă.

Articole interesante...